COMUNA MĂGURENI

  Localitatea Măgureni este formată din trei sate şi anume: Cocorăştii Caplii, Lunca Prahovei şi Măgureni.

      Aşa cum indică şi izvoarele istorice, podul peste raul Prahova care uneşte Măgureniul de Floreşti nu este singura legatură a celor doua localităţi. Familia Cantacuzino şi-a construit o reşedintă în satul de peste râu, fapt care a condus la dezvoltarea şi modernizarea acestuia, în prima fază prin construirea de noi drumuri, din cauza alunecărilor de teren.

       Măgureniul este o localitate deosebită prin relieful său de deal şi câmpie, fiind mărginit în două părti de râuri şi anume Prahova si Proviţa( sau Prahoviţa) şi brăzdată de numeroase pârâuri .

       Datorită câmpiei şi a văii formate de trecerea râului Prahova, solul din acestă zonă este unul fertil numit “branciog”, iar cel din zona de deal este unul argilos, format din marne.

         Datorită acestor tipuri de sol, locuitorii comunei Măgureni s-au adaptat la condiţiile oferite de relief şi o parte considerabilă dintre aceştia s-au înteletnicit cu meşteşuguri precum caramidăritul şi vărăritul şi au construit cuptoare pentru fabricarea cărămizii pentru construirea caselor sau a sobelor. Aceste meşteşuguri sunt practicate şi astăzi de locuitorii comunei care s-au împărţit astfel: locuitorii din Lunca Prahovei se ocupă de cărămidărit în timp ce locuitorii din Măgureni se ocupa de vărărit.

           În timp ce işi procura argila necesară pentru fabricarea cărămizilor, un băiat a descoperit mai multe cochilii de melc. Zona a fost cercetată şi s-a descoperit că în urma cu aproximativ 24 de milioane de ani a existat un golf de mare cu apa ce avea o temperatură de +20°C. După retragerea spre sud a apei marine vieţuitoare a rămas o perioadă ascunsă în sol.

          Numele Satului Măgureni provine de la numele unei persoane “Buga Măgureanu, care era un om deosebit de ceilalti localnici prin blândeţe, cinste şi hărnicie. Tot aşa se spune că Buga a avut o familie numeroasă şi că unele forme de relief din localitate poartă numele unor copii de-ai lui: Valea Mătrăguna, cocoşoaia sunt numite ca fetele lui Buga.” dupa cum ne povesteşte Prof. Magdalena Enăchescu Dârmon în lucrarea sa intitulată“La noi acasă” – monografia comunei Măgureni. Tot în această lucrare ne este dat şi un alt izvor care ne spune că denumirea localităţii Măgureni provine de la denumirea formei de relief unde acesta este amplasat şi anume “măgura”, adică zona de deal sau munte fragmentată de ape.

       Satul Măgureni era cunoscut încă din vechime ca fiind un sat bogat, datorită pădurilor seculare pe care le aveau, terenurilor care le permitea cultivarea porumbului şi a oamenilor harnici şi paşnici.

        Femeile se îndeletniceau cu realizarea diferitelor ţesături de o fineţe şi frumuseţe greu întâlnită în acele timpuri, ele folosind atât lâna de la oi, cât şi cânepa cultivată tot de ei.

       Şi astăzi localitatea Măgureni este cunoscută pentru frumuseţea locului, dealul numit “Ruda” fiind gazda unor evenimente precum cea de-a treia ediţie a Campionatului Naţional de Autoslalom din Romania ce a avut loc în mai 2013 şi s-a desfăşurat pe un circuit stradal de 3 km.

Vechile monumente precum Biserica “Sf.Treime”, ce datează din anii 1671-1674 şi care este monument de categoria A, este unul dintre martorii dezvoltării acestei localităţi. Ea are formă de navă (fără abside laterale) şi se compune, din pridvor semicircular astăzi închis (şi demolat în 1995, an în care se reface), pronaos, naos şi altar. Ferestrele sunt înalte, mici, terminate în acoladă şi încadrate de chenare de piatră cu ornamente simple. Uşa de la intrare prezintă arcadă în acoladă înconjurată de un chenar de piatră cu frumoase motive florale.