COMUNA CORNU

       Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km sud de municipiul Brașov.

     Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri.

     Comuna a fost înființată la 1583, din refugiați fugiți din alte localități din calea războaielor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din cătunele Cornul de Sus, Cornul de Jos, Câmpinița și Frăsinet, totalizând 899 de locuitori. În ultimul sfert al acelui secol a fost înființată școala, unde în 1892 învățau 74 de copii (din care 28 de fete). Pe teritoriul comunei funcționau două mori de apă: una cu piuă, pe Prahova și una fără, pe râul Câmpinița.

     În comuna Cornu se află biserica „Înălțarea Domnului” a fostului schit Drăghici Spătarul (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus.

   Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi peste ani, de la schitul marelui spătar Drăghici Cantacuzino, cea dintâi zidire monahală pe acest loc.

    Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei.

     Este de fapt o biserică de sat, în simplitatea ei rustică, prezentându-se în mod plăcut și impresionează prin înfățișarea ei modestă și pitorească în mijlocul satului, la umbra copacilor înalți, dar mai ales prin pictura ce se desfășoară de jur împrejurul ei, sub streașină largă și joasa a acoperișului de șindrilă înnegrită de vreme.Pictura naivă prezintă un colorit armonios și ar putea servi drept model pentru alte biserici sătești: ea întrunește o tehnică simplă cu sentimentul naiv ai poporului.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casele Ana Burlacu (1900) și Vasile Marinescu (1920) din satul Cornu de Jos; și casa Paraschiva Istrate (1919) din satul Cornu de Sus.

Opera în granit și bonz a sculptorului Nicolae Otto Kruch, înălțat în anul 1986, pe locul numit la ”Aniniș”, este și Monumentul eroilor neamului.