COMUNA COCORĂȘTII MISLII

Localitatea Cocorăştii Mislii este situată în regiunea dealurilor subcarpatice prahovene, prezentând un relief tipic zonelor de trecere de la câmpie la deal, cu zone joase în lunca pârâului Mislea, până la culmile înalte ale Chichirei sau Francului, la peste 700 de metri.

Comuna este înconjurată de păduri din toate direcţiile, pe teritoriul sau existând peste 2.000 de hectare de pădure, fiind în general ferită de intemperii, cu o climă temperată blândă, şi cu pânza apelor freatice la adâncimi relativ mici.

Localitatea este compusă din trei sate şi anume: Cocorăştii Mislii, Goruna şi Ţipăreşti.În perioada interbelică se menţine statutul de reşedinţă de comună pentru Cocorăştii Mislii, dar în componenţa comunei intră doar Goruna, pentru ca după război, să se alăture şi satul Ţipăreşti.

În pădurea de la marginea localităţii, care este străbătută de pârâul Mislea, s-a format un lac, numit Lacul Porcului, pe malul căruia se strângeau cârduri de cocori. De aici vine şi denumirea localităţii de Cocorăştii Mislii.

Numele satului Goruna provine de la denumirea de Gorun, arbore des întâlnit în pădurile din jurul localităţii, simbol pentru întreaga comuna.

Din alte izvoare istorice se spune ca denumirea de Cocorastii Mislii provine de la alaturare a două substantive proprii şi anume:

–       Cocorăstii: de la numele boierului Cocorăscu care şi-a denumit moşia dupa numele său;

–      Mislii: denumire preluata de la pârâul care străbate localitatea şi de la Mănăstirea căreia i-a aparţinut satul mănăstiresc Cocorăştii Mislii.

Aşezarea este foarte veche, dar atestarea sa începe abia din vremea domniei lui Vlad Dracul, când, printr-un hrisov, domnitorul întărea la 23 aprilie 1441, lui Stanciu Moenescu o ocină, un loc de moară, un munte şi ţigani în Ţara Făgăraşului, iar în Ţara Românească părţi din diferite moşii, printre care şi cea din Cocorăşti (Mislii).

Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ100D, care o leagă spre sud-est de orașul Plopeni și spre vest de Bănești (DN1).

Încă de la înfiinţarea comunei, locuitorii acesteia erau cunoscuţi pentru iscusinţa şi măiestria cu care confecţionau cojoace şi chimire, dar şi pentru practicarea altor meşteşuguri precum dogărie, dulgherie, rotărie sau lemnărie. Aceste meşteşuguri se practică şi astăzi, existând în localitate persoane care se ocupă cu confecţionarea şi brodarea costumelor populare sau prelucrarea maiestruoasă a lemnului.

Simbolul localităţii Cocorăştii Mislii este Stejarul sau Gorunul, în localitate existând un Stejar monument al naturii atestat documentar în 1490.

Ziua comunei este sărbătorită odată cu ziua eroilor şi coincide cu Sfanta Sărbatoare de Înălţare. În fiecare dintre cele trei sate a fost înalţat câte un monument în cinstea eroilor localităţii.

Pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor o familie din Satul Goruna a înfiinţat un Muzeu al Satului.

Deşi este o localitate în mediul rural, locuitorii comunei au toate facilităţile ca şi cei din mediul urban: posibilităţi de racordare la reţeaua de alimentare cu gaze, apă şi electricitate, internet, televiziune, drum judeţean care leagă localitatea cu oraşele din apropiere, scoli în toate cele trei sate, două cămine culturale, bibliotecă, centru sportiv şi cabinet medical.

Localitatea este înfrăţită cu Castanetto – Tolosan din Franţa şi Cimislia din Republica Moldova. Anual au loc schimburi de experienţă între aceste localităţi.

În fiecare vară localitatea este gazda taberei internaţionale de arta LAND ART, unde copii din diferite ţări vin şi desfasoară activităţi artistice.